Fructele de mare sunt cele mai complexe și neînțelese alimente. Există aparent nesfârșite varietăți de pește și crustacee disponibile. Ne plac la modul absolut sau le ocolim. Dar, cel care le gustă, le descoperă, le va iubi! Din categoria fructelor de mare fac parte creveții, homarii, crabii, langustele, scoicile, caracatițele și sepiile. La acestea se adaugă peștele de toate tipurile, care și el intră în categoria fructelor de mare, deși deseori este considerat o categorie aparte.
Cele 8 lucruri pe care trebuie să le știi despre fructele de mare sunt cele mai importante și pot acoperi complet cunoașterea acestora, dar și cele mai bune sfaturi pentru a le achiziționa, prepara și consuma corect.
Beneficiile pentru sănătate ale fructelor de mare
Studiile au arătat că includerea in meniu, de două ori pe săptămână a fructelor de mare ajută la reducerea riscului bolilor de inimă cu 36%. Consumul a 2-3 porții (cel puțin 200 de grame la o masă) de pește și crustacee în fiecare săptămână a fost asociat cu următoarele beneficii:
- reducerea riscului de boli de inima și accident vascular cerebral;
- îmbunătățirea calității somnului și a sănătății mintale;
- reducerea simptomelor de depresie, anxietate;
- îmbunătățirea memoriei și încetinirea progresiei bolii Alzheimer;
- combaterea bolilor autoimune; îmbunătățește sănătatea pielii, oaselor și articulațiilor;
- reduce inflamația țesuturilor, atenuând simptomele artritei reumatoide;
- încetinirea progresiei degenerescenței maculare legate de vârstă;
- promovează dezvoltarea creierului; oferă șansa la o îmbătrânire sănătoasă
Fructe de mare din ferme sau din recoltele sălbatice
Contează cum sunt prinse fructele de mare! De fapt, atât fructele de mare sălbatice, cât și fructele de mare de crescătorie pot fi alegeri de înaltă calitate, durabile și delicioase. Și ambele sunt esențiale pentru a asigura disponibilitatea continuă a fructelor de mare pentru generațiile viitoare.
Unele specii nu pot fi crescute în ferme și sunt disponibile doar ca sălbatice – cum ar fi codul, eglefinul, lipa și peștele-spadă. Prima alegere este consumul de fructe de mare sălbatice, deși prețul acestora poate fi sensibil mai mare decât al celor din crescătorii.
Atunci când alegi fructe de mare, fie că sunt pescuite din ape libere, fie din crescătorii, este important să verifici dacă produsul are certificat de durabilitate pentru a te asigura că a fost produs conform standardelor responsabile. Sigla MSC pe fructele de mare capturate sălbatic și siglele ASC sau BAP pe fructele de mare crescute în fermă, sunt dovada respectului față de mediu și specii.
Pentru cultura ta:
- MSC (Marine Stewardship Council) este o organizație independentă non-profit care certifică pescuitul sustenabil. Produsele care poartă sigla MSC provin din pescuitul responsabil și sustenabil, ceea ce înseamnă că sunt pescuite astfel încât să se asigure menținerea populațiilor de pești pe termen lung și să se minimizeze impactul asupra ecosistemului marin. Atunci când vezi sigla MSC pe un produs din fructe de mare, înseamnă că acesta provine dintr-o sursă certificată ca fiind sustenabilă din punct de vedere al pescuitului.
- ASC (Aquaculture Stewardship Council) este o organizație similară cu MSC, dar se concentrează pe creșterea responsabilă a fructelor de mare în ferme. Certificarea ASC indică faptul că fructele de mare sunt crescute în ferme care respectă anumite standarde de mediu, sociale și economice. Acest lucru implică, de exemplu, minimizarea utilizării antibioticelor, controlul poluării apei și a impactului asupra habitatelor naturale.
- BAP (Best Aquaculture Practices) este un program de certificare care promovează cele mai bune practici în creșterea fructelor de mare în ferme. Produsele care poartă sigla BAP provin din ferme care respectă standarde ridicate de mediu, sănătate animală, siguranță alimentară și condiții de muncă. Certificarea BAP acoperă întregul lanț de aprovizionare, începând de la fermele de reproducție și până la procesarea și distribuția produselor.
Proaspăt sau congelat. Cum alegi fructele de mare
Aceasta este probabil întrebarea cea mai frecventă legată de alegerea tipului de pește și fructe de mare pe care-l consumi. În oricare dintre situații, pe lângă certificarea orfială, care oferă garanția sustenabilității evaluarea calității trebuie să țină cont de:
- calitatea peștelui și a fructelor de mare, proaspete sau congelate
- cum a fost prins și manipulat pe mare și cât timp a fost pe mare
- cum a fost procesat și vândut
- cum au fost congelate fructele de mare ( lent sau rapid).
Tehnologia „Flash Freezing” a revoluționat calitatea peștelui și fructelor de mare și face posibilă păstrarea prospețimii, nutrienților, texturii și aromei lor naturale, fără a compromite calitatea.
Totuși este foarte important de făcut distincția dintre prospețime și calitate. Proaspăt nu înseamnă mereu de calitate superioară, după cum congelat nu înseamnă mere că are o calitate inferioară.
⭐ Sfaturi de la Jamie Oliver pentru a cumpăra pește proaspăt
Femeile însărcinate sau care alăptează și consumul de fructe de mare
Da! Femeile însărcinate pot să consume pește și fructe de mare și chiar sunt încurajate să facă asta ca parte a unei diete echilibrate sănătoase.
Studiile au arătat că copiii câștigă în medie 7,7 puncte de IQ complet atunci când mamele lor au mâncat fructe de mare în timpul sarcinii, comparativ cu mamele care nu au făcut asta.
Femeile însărcinate și cele care alăptează pot să consume circa 350 grame de pește și fructe d emare pe săptămână pentru sănătatea bebelușilor lor. Nutrienții găsiți în fructele de mare – cum ar fi acizii grași Omega-3, proteinele, vitamina B-12, vitamina A, vitamina D, zincul, iodul, seleniul și fierul – sunt de importanță vitală în timpul sarcinii și dezvoltării timpurii a copilăriei.
Este indicat, totuși a fi evitați peștii care au niveluri comparativ mai ridicate de mercur, cum este cazul macroului, rechinului, peștelui spadă și tonului. La fel este indicat a se opta doar pentru peștele și fructele de mare care au fost tratate termic.
Mercurul din pește și fructele de mare. Când este o problemă
Majoritatea peștilor oceanici conțin cantități neglijabile de mercur, alături de doze semnificative de seleniul, care este mineralul necesar pentru funcționarea creierului și a sistemului nervos.
Peștii oceanici au, de asemenea, niveluri mult mai mari de seleniu, care contracarează riscurile de toxicitate a mercurului prin legarea de element. Preocupările cu privire la nivelurile ridicate de mercur din pește nu merită să se îngrijoreze pentru marea majoritate a consumatorilor de fructe de mare, atâta vreme cât ne limităm la cele 2-3 porții săptămânale din surse responsabile.
⭐ O colecție apetisantă de rețete cu fructe de mare este exact ceea ce-ți trebui în acest moment, încare pofta evine irezistibilă
Ce este acvacultura
Prin definiție, creșterea organismelor acvatice de la stadiul juvenil la stadiul de adult în condiții atent controlate este acvacultura. Este mijlocul de producere a alimentelor cu cea mai rapidă creștere la nivel mondial și reprezintă mai mult de jumătate din toate fructele de mare consumate de oameni.
Reduce presiunea asupra stocurilor de pești sălbatici epuizate și contribuie la susținerea acestor resurse pentru generațiile viitoare este un alt beneficiu major pe care-l aduce acvacultura. În plus permite un control mai bun al calității, mărimii și speciei.
Cele mai populare tipuri de fructe de mare
Creveții se află printre cele mai populare fructe de mare și pot fi folosiți în sosuri, în salate, pregătiți la grătar (dacă sunt de dimensiuni mai mari). Creveții conțin substanțe puternic antiinflamatoare, vitamina B12, magneziu, cupru si zinc. De asemenea, creveții conțin cantități generoase de acizi grași Omega 3 care previn îmbătrânirea prematură. Creveții sunt bogați în triptofan, un aminoacid esențial, precursor al serotoninei (așa numitul hormon al fericirii) și în iod.
Crabii au un conținut scăzut de grăsimi și au puține calorii și din aceste motive sunt ideali pentru persoanele care suferă de boli ale inimii. Carnea de crab este bogată în fosfor, iod si lecitină, iar cromul conținut are un rol important în păstrarea glucozei în nivelurile normale. Crabii se pot consuma fierți, pregătiți la cuptor, prăjiți sau pe grătar, și sunt delicioși în salate, cu dressinguri de iaurt sau maioneză.
Homarii conțin cupru, seleniu, potasiu și acizi grași Omega 3 și ajută la prevenirea bolilor de rinichi și la întărirea sistemului imunitar. Homarii se servesc fierți, în supe, în salate sau prăjiți, și sunt benefici și pentru bolnavii de artrită.
Midiile conțin numeroase săruri minerale, fier si fosfor, precum și vitaminele A, B2, B1, B6, vitamina C si vitamina K. Carnea midiilor are un conținut redus de grăsimi și este ideală în curele de slăbire. Midiile sunt delicioase cu sosuri, însoțite de orez, sau în paste.
Stridiile, bine cunoscute pentru calitățile lor afrodisiace, sunt bogate și în zinc, și ajută la creșterea numărului de spermatozoizi al unui bărbat. Bărbații ar trebui sa consume zilnic 11 mg de zinc pe zi, iar în 200 grame de stridii se pot găsi 13 mg de zinc. Stridiile conțin minerale importante cum ar fi seleniul, manganul, magneziul, fluorul, cuprul si potasiul. Stridiile sunt recomandate spre a fi consumate de bărbații cu probleme ale sistemului reproducator deoarece conțin aminoacizi și peptide cu rol specific în stimularea producției de testosteron. Stridiile se recomandă și persoanelor cu diverse afecțiuni oftalmologice de tipul degenerescenței maculare, afecțiune ce provoacă pierderea treptată a vederii.
În țările asiatice, algele sunt considerate de asemenea fructe de mare. Cea mai cunoscută algă marină verde albastră este spirulina, care crește imunitatea, îmbunătățește memoria și conține vitamina B12.
Alergia la pește și fructe de mare
Alergia la pește și fructe de mare este una dintre cele mai comune alergii alimentare și poate fi destul de serioasă. Persoanele cu această alergie pot avea reacții alergice la consumul de pește sau fructe de mare, inclusiv la inhalația vaporilor de gătit sau la atingerea peștelui.
Simptomele alergiei la pește și fructe de mare pot varia în severitate și pot include:
- mâncărimea, urticaria (erupții cutanate roșii și umflături), eczemele sau umflături la nivelul feței, buzelor sau limbii.
- tusea, strănutul, congestia nazală, senzația de sufocare sau dificultăți în respirație.
- greața, vărsăturile, durerea abdominală sau diareea.
În cazuri rare, alergia la pește și fructe de mare poate duce la reacții alergice severe cunoscute sub numele de anafilaxie, care pot fi amenințătoare pentru viață. Acestea pot include umflarea bruscă a feței, gâtului sau limbii, scăderea tensiunii arteriale, palpitații rapide, dificultăți severe în respirație și pierderea conștienței.
Sursa foto: 123rf.com
