Sunt sute de soiuri de ardei iute. Oficial numele este „Capsicum annuum”, face parte din familia Solanaceae, reprezentată de cartofi și roșii. Este originar din America Centrală și de Sud și a ajuns în Europa adus de marinarii spanioli și portughez, dar istoria ardeiului iute a început în Mexic, acum aproximativ 7500 de ani.
În cultura aztecilor, ardeiul iute a avut o semnificație specială și a fost folosit nu doar în alimentație, ci și în ritualuri religioase și medicinale. Cei mai vechi documentați care au făcut referire la ardeiul iute provin din regiunea Oaxaca din Mexic, unde ardeiul a fost folosit atât pentru gustul său iute, cât și pentru proprietățile sale medicinale. Conquistadorii spanioli au fost primii europeni care au fost expuși la acest ingredient exotic și au preluat ardeiul iute în cultura lor culinară.
Odată ajuns în Europa, ardeiul iute a început să se răspândească în întreaga lume datorită interacțiunilor comerciale și schimburilor culturale. În timp, a devenit un element central în multe bucătării internaționale, influențând diversitatea culinară și adăugând o notă distinctivă în preparatele tradiționale.
Cultivarea ardeiului iute s-a diversificat de-a lungul secolelor, iar astăzi există sute de soiuri cu caracteristici unice. Cele mai multe soiuri de ardei iute sunt cultivate în Peru, în Bolivia puteți consuma cele mai multe soiuri sălbatice de ardei iute iar India este acum cel mare producător, consumator și exportator din lume.
De ce este iute ardeiul iute
Unele plante nu vor să fie mâncate! Exact acesta este motivul pentru care unii ardei sunt iuți și foarte iuți. Insectele, animalele, păsările și oamenii consumă fructe (în esență, ardeiul iute este un fruct). Dar toate fructele protejează semințele, calea prin care plantele își perpetuează specia, așa că au evoluat, cu diverse metode prin care să se protejeze: tăieturi, miros și iuțeală. Cu excepția omului și a unor păsări, nimeni nu mănâncă ardei iuți. Iuțeala a fost modul în care au evoluat pentru a se proteja, mai ales că forma, culoarea și aroma lor îi fac foarte apetisanți.
Iuțeala ardeiului iute se datorează prezenței unei substanțe chimice numite capsaicină. Capsaicina este compusul activ responsabil pentru senzația de arsură și iuțeală pe care o simțim atunci când consumăm ardei iute. Capsaicina interacționează cu receptorii de durere de pe mucoasele gurii și limbii, în special cu un receptor numit receptorul vaniloid 1 (VR1) sau receptorul căldurii. Acest receptor este, de fapt, un canal de ioni care este activat de temperaturi ridicate, dar și de substanțe chimice, cum ar fi capsaicina. Atunci când capsaicina se leagă de acești receptori, aceasta declanșează senzația de iuțeală și arsură.
Deși inițial această senzație poate fi percepută ca dureroasă, corpul reacționează prin eliberarea de endorfine, substanțe chimice care au efecte analgezice și care pot crea o senzație de euforie sau plăcere. De aici și plăcerea repetată de a mânca ardei iute.
Iuțeala ardeiului iute să măsoara
Nivelul de iuțeală al unui ardei iute poate varia în funcție de soi și de condițiile de creștere.
Există o unitate de măsură specifică pentru iuțeala ardeiului, numită Scoville Heat Units (SHU). Cu cât este mai mare valoarea SHU, cu atât ardeiul este mai iute. De exemplu, ardeiul jalapeño are un nivel scăzut de iuțeală, în timp ce ardeiul habanero sau Carolina Reaper se situează în gama iuțelii extreme.
Unitatea de măsură a iutelii este Scoville Heat Unit (SHU), numită după farmacistul american Wilbur Scoville, care a dezvoltat acest sistem în 1912. Scoville a creat un test pentru a măsura cât de iute era un ardei iute prin diluarea acestuia până când iuțeala nu mai putea fi simțită de către degustători.
Procesul de testare implică crearea unei soluții cu extract de ardei iute și diluarea acesteia cu apă zaharată. Degustătorii apoi testează soluțiile diluate și furnizează un scor pe baza nivelului la care simt că iuțeala dispare. Cu cât este necesară o diluție mai mare pentru a elimina iuțeala, cu atât scorul Scoville este mai mare.
Valorile Scoville:
- 0 SHU: Fără iuțeală (de exemplu, ardei dulce)
- 100-1,000 SHU: Iuțime ușoară (de exemplu, ardei jalapeño)
- 1,000-10,000 SHU: Moderat de iute (de exemplu, ardei serrano)
- 10,000-50,000 SHU: Iuțime notabilă (de exemplu, ardei cayenne)
- 50,000-100,000 SHU: Iuțime semnificativă (de exemplu, ardei habanero)
- 100,000-1,000,000 SHU: Iuțime foarte mare (unele soiuri de habanero și ardei iute scorpion)
- 1,000,000-2,200,000 SHU: Iuțime extrem de mare (Carolina Reaper și alți ardei iuți extremi)
Este important de menționat că, în ultimii ani, s-au dezvoltat soiuri de ardei iute care depășesc 2,000,000 SHU, iar noile soiuri pot avea scoruri și mai ridicate. Scoville Heat Units reprezintă doar o modalitate relativă de a măsura iuțeala, același soi poate produce ardei mai iuți sau mai puțin iuți în funcție de condițiile meteorologice, sol și alți factori aleatori.
Un alt motiv, care în timp a intensificat iuțeala unor soiuri de ardei, a fost faptul că oamenii au înțeles încă de acum mai bine de 6000 de ani că ardeiul iute este unul din ingredientele care poate contribui la păstrarea și conservarea alimentelor. Astfel că aceștia au cultivat ardei iute și au combinat soiuri astfel încât să le sporească gustul iute.
De unde vine gustul iute?
Ceea ce face ca ardeii să fie picanți este un produs chimic numit capsaicina. Concentrația de capsaicina dă și gradul de iuțeală al ardeilor și poate fi măsurată în laborator. Există și scara Scoville, care se bazează pe sensibilitatea gustativă, fiind denumită după farmacistul american Wilbur Scoville, care a conceput metoda de testare a ardeilor iuți în 1912, dar astăzi este considerată subiectivă. Din 1980, iuțeala ardeilor a fost precis măsurată printr-o metodă care utilizează stabilirea exactă a concentrației de substanțe iuți din ardei.
Soiurile care fac ardei de dimensiune mică sunt, de obicei, mai iuți decât ardeii mai mari. Culoarea acestora se schimbă pe măsură ce se coc. Inițial, toți sunt verzi, apoi devin roșii sau portocalii. Există și soiuri care rămân verzi chiar dacă sunt copti. Culoarea este un indicator pentru intensitatea iuțelii. Cei roșii și portocalii sunt, de regulă, mai iuți decât cei verzi, dar aceasta depinde de soiul lor.
Soiuri de ardei iuți
Există o varietate impresionantă de soiuri de ardei iute, fiecare având caracteristici distincte în ceea ce privește gustul, forma, culoarea și iuțeala. Pretabil pentru hibridizare, oferta este foarte diversificată. Una dintre caracteristicile pe care le au ardeii iuți este de a transmite natural iuțeală plantelor alături de care cresc. Această capacitate a permis diversificarea spectaculoasă a soiurilor prin încrucișări și bine calculate.
Printre cele mai cunoscute soiuri de ardei iute se numără:
- Jalapeño (Capsicum annuum):
- Iuțeală: 2,500 – 8,000 SHU
- Caracteristici: De obicei, verde la început, dar devine roșu când este complet copt.
- Serrano (Capsicum annuum):
- Iuțeală: 10,000 – 23,000 SHU
- Caracteristici: Un ardei mic și subțire, de obicei verde sau roșu la maturitate.
- Cayenne (Capsicum annuum):
- Iuțeală: 30,000 – 50,000 SHU
- Caracteristici: Un ardei lung și subțire, de culoare roșie intensă. Este adesea utilizat pentru a face sosuri picante.
- Habanero (Capsicum chinense):
- Iuțeală: 100,000 – 350,000 SHU
- Caracteristici: Unul dintre cei mai iuți ardei, de obicei în formă de lanternă. Pot fi portocalii, roșii sau chiar maro.
- Scotch Bonnet (Capsicum chinense):
- Iuțeală: 100,000 – 350,000 SHU
- Caracteristici: Are o formă distinctivă de pălărie, asemănătoare cu un bocceluță.
- Ghost Pepper (Bhut Jolokia, Capsicum chinense):
- Iuțeală: 1,000,000 – 1,500,000 SHU
- Caracteristici: Unul dintre cei mai iuți ardei. Este de obicei de culoare roșie sau portocalie.
- Carolina Reaper (Capsicum chinense):
- Iuțeală: 1,641,183 – 2,200,000 SHU (record mondial înregistrat în 2017)
- Caracteristici: Recunoscut oficial ca cel mai iute ardei iute din lume. Are o formă distinctivă și o iuțeală extremă.
- Trinidad Moruga Scorpion (Capsicum chinense):
- Iuțeală: Aproape la fel de iute ca Carolina Reaper
- Caracteristici: Originar din Trinidad și Tobago, acest ardei are o formă neobișnuită și o iuțeală intensă.
Beneficiile ardeilor iuți
Acesta este un subiect în sine. Substanța activă din ardeii iuți este capsaicina, iar beneficiile acesteia sunt dovedite și folosite de foarte mult timp.
Printre beneficiile și efectele pozitive pe care le are capsaicina se numără:
- sursă bună de antioxidanți;
- ameliorează, calmează sau vindecă probleme digestive (reduce balonarea, vindecă diareea, stimulează secreția de sucuri gastrice, remediu natural pentru crampe);
- protejează inima și vasele de sânge;
- scade nivelul de colesterol;
- efect anticoagulant;
- scade tensiunea arterială prin efectul de dilatare al vaselor de sânge;
- efect analgezic (folosită în unguente analgezice, pastile);
- crește rata arderilor metabolice prin stimularea proceselor de termogeneză;
- accelerază senzația de sațietate și reduce apetitul;
- susțin sistemul imunitar, indirect prin creșterea naturală a temperaturii;
- combate unele tulpini fungice;
- ideală pentru conservarea naturală a alimentelor.
Ce conține ardeiul iute
Ardeii iuți au un indice glicemic foarte mic și puține calorii, dar sunt foarte bogați în vitamine și minerale. Ardeii iuți conțin o doză importantă de vitamina C, vitamina K, vitamina A și E, precum și tot grupul de vitamine B. În ceea ce privește mineralele este are calciu, potasiu (foarte bună sursă de potasiu), fier, magneziu, fosfor, zinc (este o sursă prețioasă de zinc), cupru și mangan.
Un ardei iute, de 15-20 de grame, are:
- 5-7 calorii;
- 0,15 grame de proteine;
- 0,05 grame de grăsimi;
- 0,20 grame carbohidrați;
- 0,5 grame fibre;
- 0,5 grame zaharuri.
- Cum pot fi consumați
Proaspeți, în salate sau adăugați la mâncare. Merg bine cu ciorbe și mâncăruri de carne sau/si de legume, dau savoare sosurilor. Indiferent cum sunt mâncați, ardeii iuți își păstrează beneficiile, dar și iuțeala. Dar, una dintre cele mai cunoscute moduri este prin murare.
Ardei iute murat
Probabil că acesta este cel mai simplu mod de a conserva și mânca ardei iuți. Procesul de murare în oțet păstrează cea mai mare parte a proprietăților (pierde unele vitamine), și a gustului. Pot fi murați și în sare, ceea ce le sporește beneficiile.
Ingrediente
- 1 kg ardei iuți (alege ardei din soiuri și culori diferite)
- 500 ml de oțet (de preferat oțet de vin);
- ½ kilogram de zahăr (sau 300 grame de miere);
- 1 lingură de sare neiodată;
- 1 lingură de boabe de piper;
- 3 foi de dafin.
Mod de preparare
Pun ardeii iuți întregi, cu tot cu codiță, bine îndesați în borcane de capacitate mică. Oțetul, zahărul și 200 de mililitri de apă se pun la fiert. Se adaugă sarea și boabele de piper. Se lasă siropul să fiarbă câteva minute. Dacă folosești miere acesta se adaugă la final după ce oțetul, sarea și mirodeniile au clocotit împreună, îndată ce ai dat vasul deoparte.
Siropul fierbinte se toarnă peste ardei, cu tot cu boabele de piper. Se capacesc borcanele și gata. Sunt buni de mâncat în circa două-trei săptămâni și se pot păstra chiar și doi ani.
Există multe moduri în care pot fi consumați. Sunt perfecți simpli, proaspeți, alături de diverse preparate,
Sos de ardei iute
Perfect alaturi de carne, pizza sau ce mai vrei tu. Se face foarte repede și poți seta iuțeala în funcție de câți ardei iuți folosești sau de soiul ales.
Ingrediente:
- 8-10 ardei iuți (cum ar fi jalapeño, serrano, sau după preferințe);
- 3 căței de usturoi, tocați;
- 1 ceapă mică, tocată;
- 1 cană de roșii tocate (proaspete sau din conservă);
- 1/4 cană de oțet de mere (3 linguri)
- 1/4 cană de apă (3-4 linguri);
- sucul de la o jumătate de lămâie;
- 1 lingură de zahăr;
- sare după gust;
- ulei de măsline (3-4 linguri)
Mod de preparare:
Spălă și toacă ardeii iuți. Într-o tigaie, pune uleiul de măsline, adăugați ceapă și usturoiul și gătește până când devin moi. Pune ardeii tăiați și gătește alte 10 minute, amestecând frecvent. Pune roșiile, oțetul de mere, apă (numai dacă vrei pentru a continua gătirea sau daca sosul este prea gros), lămâia, zahărul și sarea. Amestecă bine.
Lăsă sosul să fiarbă încet timp de 15-20 de minute sau până când sosul începe să se îngroașe. Poate fi folositca atare sau transformat într-o pastă fină cu un blender. Potrivește de gust (sar/zahăr/suc de lămâie).
Când se răcește poate fi pus într-un recipient închis ermetic și poate fi păstrat la frigider chiar li 10 zile. Poate fi folosit pentru a condimenta diverse feluri de mâncare, de la taco-uri și pizza până la carne la grătar sau preparate asiatice.
⭐ Cum se face dulceața de ardei iuți
Precauții și câteva sfaturi la consumul de ardei iute
În ciuda ideii că fac rău la stomac, ardeii iuți și preparatele cu ardei iuți nu au, în sine, contraindicații. Atâta vreme cât iuteala este tolerabilă și plăcută gustului, nu fac rău. Cu toate acestea, persoanele care iau aspirină și alte anticoagulante trebuie să consume cantități mici de ardei iute (au efect anticoagulat și pot supra doza efectul). De asemenea, este recomandată prudența în consumarea ardeilor iuți persoanelor care au hemoroizi.
Toacă și prepară ardeii iuți cu mâna protejată. Folosește mânuși groase (cele chirurgicale nu sunt suficiente). Când pregătești ardei iuți, nu pune mâna la ochi sau în alte locuri sensibile.
Testează iuteala ardeilor sau a preparatelor cu ardei iuți înainte de a le consuma, pentru a ști dacă intensitatea lor este suportabilă. Prajirea, fierberea, alte tratamente termice sau conservarea ardeilor iuți nu le diminuează decât în foarte mică măsură intensitatea iuțelii.
Combinați cu iaurt, mentă, oțet sau suc de lămâie, iuteala ardeilor este mai puțin accentuată.
În cazul în care iuteala ardeilor este peste limita suportabilă, cel mai bun antidot este laptele bătut, rece, și miezul de pâine, consumate împreună.
Surse info:
- https://draxe.com/
- https://news.cornell.edu/
- https://www.nutritionvalue.org/
Sursa foto: 123rf.com și unsplach
